O altfel de poveste de Craciun

Probabil trebuie sa va zic o poveste de Craciun!

Am vauzt vreo doua filme legate de Craciun, clasicile povesti, pe care nu vreau sa vi le repet!

Cred ca in noaptea asta am sa va povestesc ultimele 24 de ore ale mele!

Nu cred ca o sa fie la fel de interesante ca viata lui Iri, dar eu imi fac datoria morala fata de ...mine..si postez ceva :D

Ieri(23.12) sau alaltaieri..cum vreti voi sa-i spuneti..Am fost la cumparaturi..hmz..o aglomeratie de nedescris.. Planul zilei era : cumparaturi, ordine in camera si iesit in oras!

Evident ca la cumparaturi am stat pana pe la 8 seara deci faza cu ordinea a sarit din schema. Ajunsa acasa, m-am pregatit in fuga si la ora 22:05 am fost in Everest! Acolo m-am vazut cu baietii. Am fost prin Spot, apoi prin Expirat unde am dansat pana m-a lasat splina.

Apoi de la 3..noaptea a continuat..o noapte..hai sa-i zicem magica...

Sau hai sa nu mintim..o noapte trista. Asa cum parca m-am obisnuit!Dar si tristetea asta a avut magia ei!

La 10 dimineatza deja cumparasem cadoul pentru mama, si ma indreptam spre casa, deja mirosurile de sarmale si friptura invadasera strazile, dar nu in mod ostentativ, ci foarte subtil!

Asadar se pare ca daca tot nu avem zapada, macar putin din spiritul Carciunului intrase pe portita din dos a sufleteului meu!

Ajunsa acasa...am crezut ca mor, la mine in camera oricine punea pariu ca au trecut hunii,castiga!Cu chiu cu vai, am rezolvat si problema asta, totul era asa, doar datorita faptului ca toata saptamana am fost bolnava si nu am apucat sa fiu ordonata :))

Pe la 6 seara am decazut, dupa doar 4 ore de somn si ala chinuit si dupa o zi intreaga de oridine si disciplina, somnul a castigat lupata si am adormit ca un bebe!

La 21 cand am facut ochii, masa era pusa, si toata lumea se foia, am realizat atunci brunsc ca nici nu apucasem sa-i impachetez cadoul mamei, dar am rezolvat rapid problema, intr-un mod nu foarte estetic,dar pana la urma continutul conteaza! Pastrand traditia eu si Ioana(sor-mea) am inceput sa impodobim bradul, lucru care pe Funny nu a parut sa-l prea intereseze.Apoi pe neasteptate in semn de rasplata ca bradul a iesit atat de frumos, Moshul a venit cu mult asteptatele cadouri, pe care le-am deschis cu bucurie in suflet si cu acea curiozitate copilareasca.Dupa ce euforia cadourilor s-a calmat, am trecut la masa.

Dupa o saptamana de post( la finalul careia trebuia sa trec pe la biserica sa ma spovedesc si sa ma impartasesc, si chiar mi-am dat intalnire sambata dimineata cu Matei, numai ca nu am reusit sa ma trezesc, bietul de el m-a asteptatat cat m-a asteptata apoi si-a terminat treaba si a plecat); a venit si minunata seara in care carnea, ouale, laptele, branza si ciocolata nu mi-au mai fost interizise. Sa nu va imaginati ca am putut sa mananc prea mult, caci dupa o zi in care nu manacasem nimic si dupa o noapte cu tequila si bere(nu sunt de provenienta animala deci sunt de post :P)...stomacelul meu nu a resusit sa treaca de antreu!Asadar am gustat cate (foarte) putin din fiecare. Seara a continuat cu vizionarea in familie a doua filme "de Craicun".

Apoi fiecare s-a retras in camera lui, cu spiritul Carciunului in suflet.

M-a gandesc ca sarbatoarea asta este pentru mine ca un barometru, in fiecare an realizez ca am mai crescut un pic.

Nu mai sunt eu cea care o credea pe Ioana cand ii arata pe cer ceata in seara de Ajun si ii zicea ca alea erau urmele lasate de sania Mosului, nu mai sunt eu cea care o credea pe mama, cand era cat p'aci s-o prind punand cadourile sub brad,si ea imi zicea ca tocmai au fugit spiridusii Mosului, nu mai sunt eu cea care deschidea cadourile cu o emotie fenomenala, si nici cea care credea ca daca nu ii canti bardului el o sa se supere. Nu mai sunt nici cea care afland ca Mosul nu e el prea mos, cauta cadourile si cand le gasea se ascundea si se juca cu ele, ca mai apoi sa le puna la loc, si in seara de Craciun sa mimeze surpriza. Nu mai sunt nici acea fata care in seara de Ajun nu facea decat sa planag dupa iubitul ei si sa vorbeasca cu el si despre el, desi nu ii desparteau decat cateva ore, si astfel facandu-le celor din jur un Craciun nu prea incantator.

Acum vad cat am cresucut de la an al an, de la an la an vad sarbatoarea asta cu alti ochii!

Anul asta am vazut sarbatoarea asta ca pe una a amintirilor, mi-am adus aminte de anii trecuti, de felul in care petrecean in anii trecutii pe vremea asta.

Hmz.. si totodata anul asta e anul in care m-am gandit cel mai mult la oamenii saraci, care poate in noaptea asta nu au avut nimic pe masa, nu au avut nimic sub brad si mai mult ca sigur nu au avut un brad.

La parintii ce nu au putut sa puna nimic sub brad copiilor lor!

La oamenii care...poate au avut toate astea dar nu au avut pe nimeni drag langa ei cu care sa se bucure de ele si nu au facut altceva decat sa se culce!

Da, m-am gandit pana si la cateii vagabonzi care nu numai ca nu au primit ca Funny mancare special cumparata pentru el cu ocazia Craciunului, care nu numai ca nu au primt un pulovar in seara asta ca el , dar mai presus de toate nu au avut nici macar un loc cald si o managaiere care sa-i aline.

M-am mai gandit la copiii care in noaptea asta nu au stat lanaga parintii lor, pentru ca unii dintre ei nici macar nu ii cunosc, iar altii stiu perfect ca au fost abandonati, ei au stat in noaptea asta langa niste straini ce niciodata oricat ar incerca nu vor putea sa tina locul unui parinte!

M-am mai gandit la fetele de la Intercontinental, care sunt siguar ca au castigat bine in noaptea asta, probabil de la un tip ce tocamai azi s-a despartit de marea lui iubire, dar care chiar maine se va impaca cu ea, probabil de la un singuratic inspaimantat de ideea asta.Dar oricat ar fi castigat de la baietii astia atat de tristi, cred ca in sufletul lor viseaza inca la un Craciun petrecut pe o canapea lanaga un barbat ce le iubeste neconditionat si le respecta.

M-am mai ganit la toti aceea ce si-au petrecut Ajunul in spatele unor gratii, si s-au gandit cu atat de multa revolta fata de sine, cat de mult au gresit in trecut, si i-au i-au jurat lui Dumnezeu ca o vor lua pe drumul cel bun.

M-am gandit si la toti cei care acum sunt pe un pat de spital si sunt atat de constienti ca asta e ultimul Ajun pe care-l mai apuca!

Atat de multe povesti triste...probabil acum cineva o sa-mi zica : "Ana inr-o noapte atat de frumoasa tu te gandesti la lucruri urate?". Nu, lucruri urate sunt daca ma gandesc ca o armata de roboti fiorosi o sa invadeze lumea, dar ceea ce zic eu aici sunt realitati ce se petrec in secundele astea, realitati care tocmai pentru ca nimeni nu se gandeste la ele, ajung sa fie atat de crude!

Realitati ce ne pun pe ganduri, dar niciodata nu ne deschid indeajuns ochii ca sa ne izbeasca serios de realitatea atat de gri pe langa parca intentionat trecem inchizand ochii.

Si praca am facut un discurs electoral, dar nu, nu e asa...In politica baza sunt vorbele nu faptele(desi in teorie e invers, practica asta e), in schimb eu m-am hotarat in timp ce scriam randurile astea ca daca nu fac decat sa le scriu nu castig nimic, asa ca maine cum ma trezesc, nu numai ca o sa le dau cateilor din fata blocului toate bobitele pe care fitzosul de Funny nu le mananca, dar imi voi duce si toate hainele pe care nu le mai port, si care stau bagate de atata timp in saci, copiilor pe care i-am vauzt ca stau intr-o "locuinta" din carton si care sunt sigura ca nu au avut nicio secunda curajul sa spere ca Mosul o sa treaca pe la ei, cat despre cele mai de pret lucruri pentru mine, ce populeaza jumatate din camera mea, si anume: jucariile din plus si ele vor ajunge la cei carea nu au pentru ce sa zambeasca si nu spera la nimic mai bun!

Nu pot face minuni, oricat de mult mi-as dori, dar pot sa ajut si poate in felul asta ma ajut si pe mine!

O noapte linistita, calduoasa, plina cu dragoste si bucurie alaturi de cei dragi, va doresc din suflet!!!