"Laura Stoica - Ea nu stie ce vrea"
Acum mai mult ca nicioadata am senzatia ca vreau sa fiu in alta parte decat in camera mea pe care o iubesc atat de mult.
Pana azi am avut senzatia ca asta e locul unde ma pot ascunde cel mai bine de lume, singura fereastra catre realitate e calculatorul.. dar si cu el pot transforma totul intr-o fictiune.. dar macar imi rezerv dreptul de a intrerupe totul oricand vreau.
Ei bine, acum as vrea sa fiu in alta parte... intr-un loc unde sa imi fie putin frig, unde sa fie multa liniste, fara muzica, fara masini.. undeva unde sa am un sac de dormit, niste dulciuri si un suc de rodii.... as vrea sa fiu acolo cu cea mai buna prietena a mea, sa stam intinse si sa privim cerul si cerul sa fie plin, plin de stele, asa cum nu l-am mai vazut decat la mare...
Si acolo as vrea sa ii zic tot, sa o zapacesc de cap, asa cum fac mereu cand avem timp sa vorbim, si ea sa ma sfatuiasca.. si eu sa vorbesc despre tot... si la un moment dat cand mi se termina bateriile sa inceapa ea sa imi zica ce are pe suflet si asa cum se intampla mereu, eu brusc sa ma simt proasta, pentru ca mereu inteleg, ba chiar ma regasesc in ceea ce zice ea, dar niciodata nu pot sa ii dau un sfat care sa-i fie de ajutor...
Dar ne-ar ramane la finalul orelor de vorbaraie, cerul.. si stelele.. si frigul din oase.. si ceva duciuri.. si la un moment dat am ramane fara suc, ala ar fi momentul cand realitatea ne-ar aduce la viata, asadar cel mai probabil ne-am urca in masina si ne-am introarce in bucuresti... uitand si de sete.. dar cu un sentiment de bucurie in suflet...
Dar cum prietena cea mai buna doarme, afara stele nu se zaresc nici cu telescopul, frigul nu glumeste si ar ingheta acum orice suc de rodii...
Ma multumesc cu ideea ca oricand pot sa deschid geamul sa fac ceva racaoare in camera, sa ma bag sub plapuma, sa inchid lumina si sa ma uit la stelutele fosforescente pe care le am lipite peste tot si sa ma multumesc cu sucul de rosii din frigider, ca pe ala de rodii l-am terminat dimineata....
Evadati .. chiar si cu gandul.. din lumea asta anosta, luati cu voi cele mai dragi persoane, sau fugiti singuri... nu mai asteptati mesaje ce nu se lasa trimise.. telefoane ce nu se lasa date.. sau oameni ce se lasa asteptati!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu