Nu stiu de ce am numit postul asta asa cum l-am numit, nu are logica.
Am vrut doar sa va zic ca viata e foarte rar o poveste si atunci cand e, nu invatam sa o facem o poveste cu happyend... dar mereu ni se da sansa unui nou inceput..
Si vroiam sa va zic ca sunt putini cei ce stiu sa faca din viata o poveste.. si uneori povestea e cu zane si printi, alteori cu cersetori si prinetese, mai e si cocosatul care sufera, dar e si bestia care se imbuneaza.. din toate astea nu castigam decat noi.. noi cu povestile noastre, asa cum sunt ele, vesele sau triste, frumoase sau urate, simple sau complicate.. una peste alta din asta e facuta viata, dintr-o multime de povesti traite mereu cu o alta intensitate.
Pentru ca din povestile astea nu ramai decat cu amintirea, s-a inventat memoria..
Sa pastram in memorie lucrurile frumoase, sa le uitam pe cele triste si sa mergem inainte cu capul sus ..
amen to that!
RăspundețiȘtergere