Dor de tine..

...dor de noi

Miroase a iarna, miroase a noiembrie.

Mai stii unde erai in noiembrie anul trecut?

Mai stii unde erai in noiembrie acum doi ani?

Iti mai aduci aminte de vreun noiembrie?

Strazile sunt prafuite si tacute, strazile canta cantece de mult uitate, cantece de dragoste, de dor.. cantecele clipelor trecute si a celor ce au sa vina!

As vrea sa pot sa fiu trista, sa ma gandesc cu nostalgie la iernile ce au trecut peste mine...

Dar eu nu stiu cum sa fac sa grabesc toamna asta.. ca sa ajung sa simt primii fulgi de nea..

Mi-e dor de prima ninsoare..

Unde erai anul trecut cand ai vazut primii fulgi de nea?

Eu imi aduc aminte tot.. si cand scot din sertarul cu amintiri cate o fila, zambesc si nu regret nimic..

Poate anul asta mai mult ca oricand vreau sa-mi fie cald, sa bem ciocolata cu piper si sa ne dezbatem proiectele, reusitele, esecurile si dorurile.

Poate anul asta mai mult ca oricand vreau sa fim toti, asa cum ne-am obisnuit sa fim.. chiar si daca asta inseamna ca trebuie sa notam unele absente, dar in suflet probabil o sa simtim agitatia cu care ne-am obisnuit, agitatia unei dimineti intr-o casa plina de oameni, fiecare cu tabieturile lui, cu zapacelile lui si cu agitatia lui...

Azi.. mi-e dor de tine.. mi-e dor de noi!

Maine o sa fiu langa tine iar.. o sa fim impreuna tot noi!! Pentru ca asa ne e cel mai bine!