G. K. Chesterton a spuns ceva de genul : "basmele nu le spun copiilor ca balaurii exista, copii stiu asta deja, basmele le spun doar ca balaurii pot fi omorati"...
Imi place cum suna, suna.. frumos, incurajator..
Dar oare cum putem sa omoram astazi balaurii din viata noastra?
Cum putem sa fugim de ei macar?
Nu putem, asa ca nu ne ramane decat sa-i infruntam, cu propriile arme, cu propriile actiuni, cu ale noastre ganduri, cu ale noastre frici...
Balaurii zilelor noastre nu mai sunt ce au fost candva, astazi nu mai au palos, nu se mai ascund sub pamant si nu mai rapesc printese.
Balaurii de astazi zambesc, sunt inalti, frumosi, ii gasesti in cele mai alese locatii.. balaurii de astazi pot sa fie artisti cu aspiratii inalte sau simpli muritori cu zambet larg si stralucitor..
Balaurii din zilele noastre nu numai ca nu mai sunt la fel de infricosatori ca pe vremuri, dar ei se implica adesea in actiuni de caritate sau in actiuni glorioase, istorice.
Balaurii de azi nu mai ranesc fizic, sunt mult mai rai si mai periculosi decat uratenile de pe vremuri, lovesc acolo unde te doare mai tare.
Si uite cum Fat-frumos a ramas o legenda, pe cand Balaurul cel groaznic, imbracat in hainele de gala, cu zambetul Colgate te distruge fara sa-ti dai seama, in 2 luni ajungi o leguma buna de o ciorba mediocra, ciorba pe care poti sa ti-o prepari singura din lacrimile zilnice.
Ce iti ramane de facut? Mai nimic.. poate doar sa uiti ca a existat vreodata o lume corecta in care Fat-frumos castiga mereu lupta cu Balaurul urat.. si sa te intorci la Mos Craciun, el macar e un mos batran, cu barba alba, cu burta cat un butoi si se si misca greu, dar macar el e sincer, iti aduce si el ce poate si cum bomboanele sunt preferatele mele, stie ca ma multumesc cu putin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu