Recunosc...

Printre soapte si acorduri de ghitara, printre lacrimi si batiste aruncate in infernul intunericului ce doare, atat de aproape de tine si totusi cat de departe..
Mi-e dor de sopate, de nopti de vara in care stam cu geamul deschis si caldura nu ne lasa sa dormim, nopti in care ne spunem tot, si parca inca iti mai ascundeam ceva in noptile alea. Minciuni ce nu puteau sa fie recunoscute, dureri ce imi rodeau sufletul, si imi macinau inocenta si dorinta de a iubii.
Minciuni seci si dureroase, ce azi uitate fiind par doar amintirile unor nopti de iarna agitate!
Zile gri si durerose, cand stiam ca deja cunosti adevarul, si cu toate astea nu aveam curajul sa-ti spun tot, nu aveam curaj sa imi recunosc greseala.
Zile apasatoare de inceput de toamna, masti si zambete prefacute, nopti de dragoste in care iti simteam greutatea corpului ce pana atunci nu credeam ca exista.
Masti, masti, masti.
De ce oare cand tu trebuia sa te opresti din a ma mai iubii, eu am fost cea care nu mai simtea nebunia?
De ce nu te-am mai iubit decat o singura zi, cand nu vedeam decat copiii din noi, cand nu simteam decat adrenalina unor masinarii facute pentru a distra copii...
Si apoi..calvarul ce stiam ca intr-o zi o sa vina!
Nu ai stiut niciodata, nu fata de tine m-am simtit ultimul om, ci doar fata de mine, caci pe lumea asta nu e persoana care sa conteze mai mult..decat mine!
Si iti ceream iertarea si iubirea..poate doar ca sa ma pot ierta pe mine!
Si am facut-o, m-am iertat, am ridicat capul din pamant si am invatat de la trecut, am invatat de la tine, am invatat de la noi!
Si cand ma gandesc la zilele de lacrimi si disperare, ce dor imi e de ele, parca atunci simteam ca traiesc.
Ce a ramas din noi?
Amintiri si regrete, placere,extaz.
Invatam de la timp ca..odata ce trece, lasa in urma :ura si ranchiuna, minciuna si rautatea, si tot ce ramane din trecut sunt clipele frumoase, placute, clipele cu adevatat de neuitat!
Acum realizez ca iubeam la tine atat de putine lucuri: momentele in care respirai greu,mesajele, iubeam sa te iubesc asa cum m-ai invatat,iti iubeam tamplele cand ardeau, iubeam cand mancai, te iubeam din momentul in care intrai in dus pana ieseai si iti terminai "ritualul"(desi imi parea ca dureaza o eternitate, si de multe ori adormeam sau ma enervam), iubeam sa te vad copil, asa cum nimeni nu te vedea, iubeam sa stiu ca intr-o zi nu o sa mai fim asa....
In rest uram tot, totul imi dispalcea: gandirea ta, modul de a te comporta cu altii, modul in care imi vorbeai cand erau si altii cu noi, modul in care te enervai, toate conceptiile tale, faptul ca te credeai atat de mare si tare, certurile noastre, modul in care actionai.
Ce a ramas din noi acum?
O dorinta reciproca de a ne simti trupurile unul langa celalalt, fara sa vorbim, fara sunete, fara discutii,fara comentarii!
(...)"ca doua bucati dintr-un puzzel"...(your words )
Da, asta cred ca a fost intre noi si asta a facut sa fie totul atat de bine cat a fost si cand si unde a fost!
Nu am fost noi cei care am contat ci doar bucatile de puzzel, ele contau, ele ne faceam sa credem ca ne iubim.
Nu au contata niciodata minuntele, nu minutele alea, si doar minuntele in care stateam unul in bratele celuilalt si puzzel-ul era un intreg.
Ce ne dorim si poate niciodata nu vom recunoaste?!
Ne dorim puzzel-ul!
Tarziu in noapte ne gandim la asta, ne intrebam cum ar fi, si ne culcam linistiti si impacati cu ideea ca niciodata nu il vom mai uni, dar totusi realizam ca ne mintim si ca totusi speram la asta, dar nu o vom recunoaste niciodata!!

Iubesc, iubesc nebuneste.. Am gasit persoana pe care s-o iubesc pentru tot ceea ce e, sa iubesc fiecare parte din el, fiecare miscare, fiecare zgomot. Si cu toate ca iubesc simt ca nu exista puzzel-ul.
Fara puzzel parca nu e sarea si piperul!
Si stii ce?Nu vreau sa-l cunosti, nu vreau nici eu sa cunosc partea ta, vrem anamdoi doar puzzel-ul, caci impreuna nu suntem buni de nimic,nu facem nici doi bani impreuna, pentru noi puzzel-ul e cel ce ne face speciali stand unul lanag altul, sunt altele persoanele din jurul nostru, cele ce ne fac cu adevarat fericiti si iubiti!
Dar nu avem decat dorinta-n noi!
Curajul ne lipseste!



hehe...daca va place povestea sunati-ma si mai fac si altele :))
povesti in care in timp ce citit sa visati :P :P :P
yah..I know ma pricep :D :D
pot face povesti cu finalul pe care il vreti voi :))))
iar pentru cei dintre voi care cred in povestea de mai sus, sa imi dea un mesaj sa le explic cum sta treaba pe bancutza ;) :))


Noapte buna copii!
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea ..mea..a ta..a oricui!(sau nu)

p.s: masina aia vreau eu sa o cumpar..dupa ce-mi iau carnetul de sofer :D ..stiu iar visez la cai verzi pe pereti... =))


"bb hk"